Locomotiva in vizita

Vara aceasta cu mocanita pe Vaser au fost mai multi turisti decat se gandea cineva ca vor veni. Pentru prima data de cand se fac trenurile turistice cu locomotive cu abur, mocanita a urcat pe vale, pana la Paltin, in duminica urmatoare sarbatorii de Sf. Maria.

('Criscior Nr. 5' sosita in depoul CFF Viseu de Sus, foto © Daniel Secarescu)

Pentru a face fata si pentru a putea transporta toti turistii veniti in gara zilnic au fost necesare trenuri mai lungi de 6-7 vagoane ceea ce a presupus o greutate in plus la cupla batranelor mocanite.
Aceste locomotive nu au fost folosite pentru tonaje asa de mari la deal nici in anii cand lucrau exclusiv pentru transportul lemnelor. Pentru transportul bustenilor locomotivele duc la deal vagoane goale si coboara, mai mult din frana, vagoanele pline.
Astazi locomotivele cu abur muncesc din greu pentru a duce la deal vagoanele incarcate cu turisti si daca ne gandim ca nici linia nu mai este asa de buna putem sa ne imaginam ce uzuri apar la bandaje si biele. Din acest motiv, pe rand, locomotivele trebuie retrase in depou pentru cateva zile pentru mici remedieri cum ar fi cate o teava care curge sau vreo cupla indoita. Cum acest lucru nu prea era posibil in conditiile in care toate locomotivele disponibile sunt 'la deal' era nevoie de inca o locomotiva care sa suplineasca pentru cateva zile activitatea turistica.



Astfel, cu noaptea-n cap, a sosit la Viseu locomotiva 'Criscior Nr. 5'.

(dupa o mica acomodare in depou si alimentare cu apa primul drum pe Vale a fost o incantare pentru turisti; foto © Daniel Secarescu)

Pana in septembrie va urca zilnic pe vale (exceptie duminica) timp in care 'Cozia 1' si 'Mariuta' au fost remizate pentru mici reparatii si intretinere. Probabil ca din septembrie va scade numarul turistilor pe linie si atunci 'Elvetia' va remorca zilnic trenul turistic pana la Cozia.
'Criscior Nr. 5' este o locomotiva de CFI de tip Resita dotata si intretinuta ca la carte de catre Georg Hocevar si echipa sa de la Criscior (www.cfi.ro). Sa vezi pe CFF Viseu o locomotiva cu pompa de aer, furtune de frana automata si generator funtional este o imagine cel putin idilica. Apoi dimensiunea bandajelor ca la carte iti sugereaza nu numai putere, dar si siguranta. Si asta numai din punct de vedere vizual pentru ca in momentul in care incepe sa traga la deal sunetul este cu totul si cu totul ceva 'nou' pentru Valea Vaserului.
Daca in primavara locomotiva 762-209 era ceva pitoresc, 'Criscior Nr. 5' este acum o imagine putin industriala pentru Viseu, dar nu mai putin intersanta. Merita o excursie la Viseu in aceasta perioada si numai pentru a vedea aceasta parada de mocanite.

V-ati mocanit la Comandau?

Comandaul a ramas unul dintre cele mai importante puncte CFF care ne atrage oricand pufaie cate o mocanita.

>galeria de imagini<
>harta traseului<


Sigur ca nu puteam lipsi de la un eveniment feroviar asa important ca cel din weekendul trecut. Cu toate ca 763-247 nu mai functioneaza si planul inclinat nu se mai vede in padure, cu toate ca linia este aproape impracticabila si ne-am cam pierdut speranta sa vedem mocanita la lucru ca prin '95 macar, nu putem sa nu apreciem eforturile facute pentru un eveniment deosebit.
Deosebit pentru ca parcursul a fost de la Comandau pe valea raului Basca Mica spre Benedec, pe o distanta de aprox. 4,8 km. (vezi harta). Poate ca este putin dar a meritat din plin tinand cont ca nu apucasem sa merg pe aici cu abur si ca nu se stie cand voi mai avea ocazia.
Zilele Comandaului au fost motivul pentru realizarea evenimentului. Acele zile din an cand lumea se aduna in poiana pentru mici, bere, turta dulce si foc de tabara, devin incet-incet ocazia din an cand mocanita merge la Comandau. Poate la anul vor fi ceva kilometri in plus.
Anul acesta CFI Brad si Fundatia Siclau au facut eforturi umane si materiale importante pentru a face posibila aceasta plimbare. Ar fi frumos ca la anul sa ne vedem cu totii la un 'workshop' care sa mai scoata la lumina cativa kilometri pe care sa mergem nu numai cu 762-209. Poate chiar cu 763-247?
Foto © Daniel Secarescu

O alta locomotiva salvata. Sau nu?

Conceptul de salvare a unei locomotive cu abur este foarte vast si poate cuprinde de la simpla scoatere din noroi a osiilor unei locomotive pana la restaurarea si repunerea in functiune a unei locomotive de mult abandonate.
La inceputul acestei saptamani locomotiva 764-414 a fost luata de la Tecuci si adusa la Bucuresti, intr-un parc nou din Sectorul 4. Scopul acestei deplasari este de a lua locomotiva din depoul Tecuci unde ramasese ca si uitata si adusa in acest parc unde va fi reparata si vopsita, la exterior, urmand sa faca deliciul copiilor si vizitatorilor care o vor admira.

Cu toate ca nu va fi reparata pentru a fi functionala, cred ca locomotiva a fost salvata dintre corcodusii din depou si adusa in parc pentru a da un caracter aparte acestuia. Cei care ati calatorit cu autobuzele cu butelii de gaz deasupra va mai amintiti probabil de linia ingusta din Parcul Tineretului. Acolo circulau, si inca ii mai incanta pe copii, cateva vagoane trase de un loco-tractor. Inital am crezut ca 764-414 va fi dusa in acest parc pentru completarea peisajului "feroviar".
Considerata ca o mascota a Depoului Tecuci locomotiva avea sa devina singura marturie a istoriei trecute prin acest depou pentru ca astazi mai toti mecanicii si maistrii sunt la pensie sau urmeaza sa plece la alte firme. Un prezent destul de "pustiu" pentru acest depou, dar care cu mare dragoste a donat spre custodie locomotiva pentru ca si locuitorii de pe Dambovita sa se bucure de o veche "mocanita".


Prin urmare intrebarea ramane: locomotiva a fost salvata sau doar deplasata intr-o alta locatie? Ar fi fost mai potrivit sa fie expusa in Parcul Tineretului sau oricum nu conteaza locatia pentru ca nu are legatura istorica cu Bucurestiul si oricum ramane nefunctionala?

Locomotiva 764-414 a fost construita la Resita in 1952 si din 1969 a lucrat din greu pe CFF Orastie pana in 1988.

Programul si tarifele Mocanitei din Viseu

De la publicarea programului in ianuarie 2009 destinatiile si tarifele s-au mai modificat. Ne grabim sa va aducem aici ultimile noutati.
Programul de circulatie pentru lunile iulie si august:
Luni - sambata: Paltin (21,6 km), plecare 8.30, sosire 15.30, tarif adulti 35,- lei;

Programul de circulatie pentru septembrie si octombrie:
Luni, miercuri, vineri: Cozia (18,5 km), plecare 8.30, sosire 12.00, tarif adulti 35,-lei.

Casa de bilete si biroul de informatii sunt deschise in fiecare zi, mai putin duminica, incepand cu ora 7.00 si se afla in gara CFF, gara mocanitei (vezi localizare).

Orarul si timpii de sosire sunt estimativi si pot suferi modificari in cazul in care este aglomeratie la plecare sau daca pe traseu se apar evenimente neplacute.
In lunile de vara trenul este foarte aglomerat ca si intreaga zona a Maramuresului. Este bine sa faceti rezervari din timp si sa verificati valabilitatea acestora, iar despre orarul mocanitei sa va informati cu o zi inainte de la gara CFF. Trenul cu abur este adus la peron in jurul orei 8.00 si atunci este bine sa ocupati locuri din timp.

Drezina din Cornatel, Sibiu

Si cum nu puteam sa lasam sa treaca o saptamana fara sa incercam ceva feroviar prietenii nostri ne-au povestit despre "drezina de la Cornatel". Cornatel a ajuns o gara uitata pe linia de la Sibiu la Agnita, parasita de CFR, dar pastrata in conservare prin grija catorva pasionati. Unul dintre acestia a construit o drezina cu mecanism de bicicleta, mai exact, doua biciclete vechi care antreneaza o osie motoare si pune in miscare un vagonet facut din profile sudate.

Bicicletele, sau ce a mai ramas din ele, pot si actionate si individual iar forta de pedalare a unui "calator" poate pune in miscare vagonul pe doua osii. In acelasi timp pot calatorii pana la 6 persoane, cu conditia ca doua sa pedaleze cu destula forta pentru a putea urca micile pante sau pentru a trece peste iarba care a invadat linia. Exista si cativa copaci care se tin deja semeti pe marginea liniei si dupa mai mult de 4 km nu se mai poate avansa.



A fost o experienta inedita cu atat mai mult cu cat nu cred ca mai exista in alta parte drezine "pe baza de biciclete". Pe langa aceasta este de laudat si actiunea sibienilor care au gasit un mod inedit de a reatrage atentia catre aceasta linie. Daca la fiecare 10 km de linie ingusta din tara ar exista cate o drezino-bicicleta atunci poate ca turismul feroviar ar mai avea inca o sansa iar cei interesati s-ar bucura de noi destinatii pentru cate o velorutie.